1. coaie

    apelativ de cartier, adresat unui baiat - purtator de coaie.
    se mai pronunta si 'coae'.
    Bai, coaie auzi? La ce ora trebuia sa ne vedem cu ala?

  2. coaie

    curaj, tupeu
    Ce bă, n-ai coaie să-i spui în faţă ce ai pe suflet?
    Bravo, trebuie să recunosc, ai coaie! Dacă eram în locul tău, io nu sunt sigur c-aş fi avut tupeu să fac una ca asta.

  3. coaie

    Folosit ca apelativ, sinonim cu "frate".
    Folosit diminutival pentru a denumi un începător.
    Folosit pentru a marca consternarea (se prelungeste "a", eventual "o" fiind inlocuit cu "u").
    1.- L-ai vazut pe Ionel? S-a luat la bataie cu barosanu!
    - Ăsta are coaie frate!
    2. Coiţe... mă laşi!? Ce stii tu? Ai doi ani in câmpul muncii!
    3. Coaaaaaaaie! Hai în altă parte, că aici se împute treaba!

  4. coaie

    testicule, biluţe

  5. coaie

    Apelativ, folosit în varii medii româneşti, cu referire la masculinitatea interlocutorului.
    Cu variantele "coiţe", "coi".
    - Ce mai faci, coaie?